Se spune ca sa pui o definitie inseamna sa limitezi. Asa ca, aici, nu vorbesc despre mine in sensul acela de “am mers” si “am facut” ci am sa va spun ce spune Istoria despre etniile din care provin. De acolo si lucrurile de care sunt interesata, care imi plac, si cele pe care ma straduiesc sa le obtin.
M-am nascut in Romania din parinti romani, dar cu radacini grecesti, evreiesti si germane. E interesant cat de mult pot sa ma regasesc in vechile ocupatii ale acestor popoare.
coat-gold-of-romania-sample2-horz

LET’sgo:

Romania e formata din Daci si Romani!

 

Dacii erau oameni simpli, dar puternici. Cand incerc sa imi imaginez dacii ma
gandesc la natura, libertate, lemn, mult lemn, cascade, blanuri, la dreptate si tarie de caracter si la… vin. La un vin curat din struguri salbatici.
Romanii, ei aveau puterea, si logica(sau strategia). Erau mari razboinici si politicieni si mari iubitori ai artei si arhitecturii. Cladirile lor interminabile, imbracamintea simpla si bijuteriile extravagante dau dovada de oameni atrasi de maretie si in acelasi timp de rafinament.
Apoi sunt Grecii,(de unde si numele meu de familie). Ei erau filozofi,
artisti, vesnic cautand sa inventeze moduri prin care sa isi faca viata mai placuta si mai usoara. Dupa cum bine stiti, avem multe monumente si scrieri lasate in urma de invatati din vechile cetati grecesti.
              Urmeaza evreii. Preocuparea lor pentru Dumnezeu si modul in care s-au format si au rezistat ca si stat, impotriva atator oameni care ar vrea sa vada Israelul in ruine, m-a incantat intodeauna. Le admir incapatanarea si intelepciunea. Deasemenea cele mai revolutionare inventii la momentul de fata sunt creatii ale Israelului. Cand spui Israel spui minuni, spui frumusete, spui perfectiune, aur, sanatate, nemurire, spui woow.
Va marturisesc ca nu stiu foarte multe lucruri despre care sa imi faca placere sa vorbesc cand vine vorba de germani. Stiu ca sunt punctuali si blonzi cu ochi albastri.
Ok. Eu punctuala nu sunt. Dar macar…

Cum m-am apucat de blogging ?

De cand eram mica am avut intotdeauna jurnal. Nu scriam zilnic. Scriam cand aveam anuminte stari contradictorii, cand eram plictisita sau cand simteam nevoia sa ma descarc (+non-stop in ore, la scoala). Asa ca primele mele jurnale sunt pline cu perioade negre, presarate pe ici pe colo intamplari frumoase (sau cel putin diferite). Mai clar: imi asterneam intamplarile si gandurile pe hartie ca sa incerc sa le inteleg.
Am fost tot timpul atrasa de frumos si interesant: natura, calatorii, povesti de viata, design, filozofie, psihologie, fotografie etc. Pe la 12 ani am inceput sa scriu poezii si mai apoi povesti.
Va marturisesc ca nu stiu cum am ajuns la blog. Mi-a venit asa o idee, odata, sa nu mai imi postez gandurile pe facebook, ca sa par ba in depresie ba indragostita, cand eu defapt doar scriam povesti care, de cele mai multe ori, nu aveau legatura cu starea mea. Aveau mai degraba legatura cu imaginatia mea bogata si cu o stare care mi-o induceam doar relativ, doar la nivelul imaginatie, prin modul in care imi plimbam gandurile de la fericire la depresie si invers. Totul ca sa pot sa scriu o poveste interesanta.
Asa am ajuns sa creeez acest loc in care sa imi dezvolt si sa imi expun creativitatea.
NOANESTER.ro vorbeste, defapt, despre un stil de viata!
524288_460081424006105_441384858_n